Inaltime la livrare peste 1.7 m (se va reduce prin taiere la inaltimea de maxim 1.2 m dupa plantare), anul 3, ACLIMATIZAT, coroana formata, radacina protejata in rumegus umed (a se spala radacina inainte de plantare). Tara de origine: Grecia, replantati pentru aclimatizare in Romania 2 sezoane.
Migdalul ( sin. Prunus dulcis) este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele lui sunt de formă alungită ovoidă acoperite de o coajă groasă cu aspect pielos, în interior fructul conține un sâmbure tare.
Fructele sale sunt foarte bogate in substante proteice 15-37%, substante grase 32-60%, hidrati de carbon 7-20%, glicozizi-amigdalina 4%, 2,4% cenusa, 2,4-4,2% saruri minerale: 800 mg% K, 430 mg% P, 180 mg% S, 230 mg% Mg, 4,7 mg% Fe, vitamina A 5,8 unitati, B 0,6 unitati etc. S-a observat că un consum regulat de migdale reduce bolile cardio-vasculare, doza necesară fiind ca. de 20 de g pe zi.
Soiul de migdal Marta este un soi american, cu migdali de vigoare medie. Infloritul are loc in limitele 7.IV – 22.IV, iar maturarea fructelor in intervalul 5.X – 20.X. Fructul este mic (2,5g), cu randament la decojire de 39,8% miez. Continutul in substante grase = 56,7%, iar in substante proteice = 24%. Greutate miez 2,2-2,4 g.
Migdal Soleta . Dezvoltat la Aragon, soi nou cu rezistenta gentica. Coaja de duritate medie. Maturare tarzie, foarte productiv. Soi autofertil. Greutate miez 3,2-3,7 g.
Migdal Marinada (‘Lauranne’ × ‘Glorieta’ 1994)Autofertile, foarte productive. Inflorire foarte tarzie.Fructe de dimensiuni medii cu forma sferoidala. Coaja semi-dura.
Sistemul radicular. Migdalul formeaza un sistem radicular putin ramificat, mai profund si mai extins lateral decat al piersicului, mai ales pe solurile uscate si cu profilul bine dezvoltat, motiv pentru care rezista mai bine la seceta. Pe solul brun roscat masa principala a radacinilor (63%) se afla la adancimea de 25-60 cm, In orizontul 0-25 cm se gasesc numai 22% din radacini, fata de 56% la piersic (Mihaescu G., 1977).
Tulpina are un ritm intens de crestere in primii ani dupa plantare. Creste sub forma de pom cu inaltimea de pana la 6-12 m, cu o mare capacitate de ramificare. In tinerete formeaza foarte usor lastari anticipati, sub greutatea carora ramurile de semischelet se apleaca formand arcade. Pe ramuri se gasesc muguri floriferi si vegetativi dispusi de obicei in grupuri, destul de apropiate datorita internodurilor scurte.
Forma coroanei naturale difera de la un soi la altul, putand fi sferica, ovoidala, conica sau turtita. Odata cu trecerea timpului forma coroanei se modifica, mai ales daca interventiile de intretinere nu se fac corespunzator.
Migdalul fructifica pe aceleasi ramuri de rod ca si piersicul, numai ca buchetele de mai sunt mai bine dezvoltate, iar la unele soiuri sunt ramuri de baza in fructificare. Din punct de vedere a fructificarii, ramurile de rod se comporta mai asemanator cu prunul decat cu piersicul, in sensul ca au o durata mai mare de viata, respectiv de fructificare. Astfel, ramurile lungi se epuizeaza dupa circa 4 ani, iar buchetele pot traii 5-7 ani.
