LEGEA POMICULTURII nr.348 din 10 iulie 2003

Textul actului publicat în M.Of. nr. 541/28 iul. 2003
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezenta lege reglementează cadrul de orientare a dezvoltării pomiculturii, înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor pomicole, producerea şi valorificarea fructelor, pe baza fundamentării ştiinţifice şi extensiei susţinute a progresului tehnic, în condiţiile organizării comune de piaţă în sectorul fructelor.
Art. 2. – (1) Organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu, care elaborează strategia de dezvoltare a pomiculturii, este Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.
(2) Obiectivele strategice ale dezvoltării pomiculturii sunt:
a) concentrarea şi specializarea producţiei pomicole;
b) dezvoltarea centrelor şi bazinelor cu tradiţie în domeniu, care să asigure specializarea pe produse de calitate cu denumire de origine geografică.
Art. 3. – (1) Organizarea comună de piaţă în sectorul fructelor conţine reguli privind:
a) patrimoniul pomicol şi potenţialul de producţie pomicolă;
b) producerea materialului săditor pomicol;
c) securitatea alimentară, precum şi valorificarea fructelor şi produselor din fructe;
d) organizaţiile profesionale, interprofesionale şi organismele pe filieră;
e) instrumentele şi mecanismele de reglementare a pieţei.
(2) Speciile de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România sunt prevăzute în anexa nr. 1.
CAPITOLUL II
Producţia pomicolă
SECŢIUNEA 1
Patrimoniul pomicol
Art. 4. – (1) Patrimoniul pomicol este alcătuit din: pomi şi arbuşti fructiferi, indiferent de sistemul de cultură, căpşunării, pepiniere pomicole, inclusiv terenurile pentru asolamente, terenurile în pregătire pentru plantare şi terenurile din intravilan plantate cu pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni.
(2) În România păstrarea patrimoniului pomicol, menţinerea şi ridicarea valorii biologice şi a potenţialului productiv al plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi protejarea mediului înconjurător constituie o obligaţie a cultivatorilor.
Art. 5. – (1) Patrimoniul pomicol se clasifică în următoarele categorii:
a) plantaţii tinere, până la intrarea pe rod;
b) plantaţii pe rod, în plină producţie;
c) plantaţii pe rod, în declin;
d) pepiniere pomicole;
e) colecţii pomologice, culturi de concurs şi loturi experimentale;
f) terenuri în pregătire pentru înfiinţarea plantaţiilor.
(2) Sistemul de cultură se defineşte prin densitate, sortimente, tehnologii, performanţe tehnice şi economice şi se clasifică astfel:
a) sistem extensiv;
b) sistem intensiv;
c) sistem superintensiv;
d) pomi răzleţi.
Art. 6. – (1) Plantaţiile de pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se realizează în România cu precădere pe arealele consacrate, situate în special în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii ecologice favorabile, denumite areale pomicole, care sunt supuse delimitării teritoriale.
(2) Arealele pomicole reprezintă zona geografică a culturii pomilor şi arbuştilor fructiferi, constituie o categorie distinctă a fondului funciar şi sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Din punct de vedere teritorial, patrimoniul pomicol se delimitează în zone, bazine, centre şi exploataţii pomicole, alcătuite din livezi, astfel cum vor fi definite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Pomii şi arbuştii fructiferi situaţi în curţi, păşuni, fâneţe, aliniamente şi perdele de protecţie, denumiţi pomi răzleţi, şi ale căror produse nu fac obiectul comercializării pe piaţă nu fac parte din cadastrul pomicol.
(5) Evidenţa pomilor răzleţi se ţine separat.
Art. 7. – (1) Delimitarea teritorială a patrimoniului pomicol se înregistrează în cadastrul agricol ca poziţie distinctă, numită cadastru pomicol, şi urmăreşte:
a) stabilirea perimetrelor patrimoniului pomicol;
b) structura patrimoniului pomicol pe sisteme de cultură, specii, parcele şi deţinători.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc normele metodologice de realizare şi ţinere a evidenţei cadastrului pomicol, ca o componentă a cadastrului agricol, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
(3) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
“Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, efectuează delimitarea şi actualizarea lucrărilor de zonare şi microzonare a arealelor pomicole.
Art. 8. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor organizează recensământul patrimoniului pomicol, din 10 în 10 ani, începând cu anul 2005.
Art. 9. – Normele tehnice de înfiinţare şi defrişare a plantaţiilor pomicole, denumite livezi, indiferent de forma de proprietate, vor fi reglementate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului.
SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului săditor
Art. 10. – Producerea materialului săditor pomicol se face numai de către pepinierele pomicole autorizate, potrivit Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
Art. 11. – (1) Pipinierele pomicole au obligaţia să producă material săditor numai din categoriile biologice prevăzute în sortimentul aprobat prin Catalogul oficial al soiurilor de plante şi hibrizi cultivate în România şi cataloagele oficiale ale soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în Uniunea Europeană.
(2) Categoriile biologice superioare de material săditor pomicol, prebază şi bază se produc în unităţi autorizate.
Art. 12. – În pomicultură se admit la plantare următoarele categorii de material săditor:
a) pomi altoiţi, formaţi în pepiniere;
b) pomi pe rădăcini proprii, din sortimentul admis la înmulţire, obţinuţi prin metode clasice sau culturi de meristeme;
c) butaşi înrădăcinaţi, marcote, drajoni, stoloni.
Art. 13. – Pentru producerea materialului săditor pomicol sunt folosite următoarele categorii de material iniţial:
a) portaltoi obţinuţi pe cale generativă din sâmburi şi seminţe, proveniţi din plantaţii semincere autorizate;
b) portaltoi obţinuţi pe cale vegetativă – clone – din plantaţii mamă de butaşi, marcotiere şi drajoniere autorizate sau prin culturi de meristeme;
c) altoi, prelevat sub formă de ramuri sau muguri, din plantaţii mamă autorizate.
Art. 14. – Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor pomicol este protejată, deţinătorii fiind obligaţi să respecte destinaţia iniţială a acesteia.
SECŢIUNEA a 3-a
Înfiinţarea, exploatarea şi defrişarea plantaţiilor pomicole
Art. 15. – Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, organizate în exploataţii pomicole amplasate în zone, bazine, centre pomicole de o anumită suprafaţă şi o anumită structură de specii şi soiuri, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2002, este opţiunea liberă a oricărui proprietar sau deţinător de teren.
Art. 16. – (1) Soiurile fiecărei specii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni se clasifică în următoarele categorii: recomandate, autorizate, autorizate temporar şi interzise.
(2) Definiţiile categoriilor de soiuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, asigură elaborarea lucrărilor de zonare a speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărei zone, bazin şi centru pomicol, precum şi actualizarea periodică a acestora.
Art. 17. – (1) Exploataţiile pomicole beneficiază de facilităţi financiare din partea statului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Înfiinţarea exploataţiilor pomicole în zonele, bazinele şi centrele pomicole beneficiază de sprijin financiar din partea statului.
Art. 18. – Amenajarea unor terenuri în pantă, slab fertile şi cu fenomene de eroziune a solului şi valorificarea acestora prin culturi pomicole sunt considerate activităţi de interes naţional pentru protejarea mediului şi se bucură de sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legislaţiei în vigoare.
Art. 19. – (1) Plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha şi cele de arbuşti fructiferi de peste 0,2 ha, situate în zone, bazine şi centre consacrate, se înfiinţează în baza autorizaţiei de plantare, eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, conform reglementărilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Pentru plantaţiile de pomi cu suprafaţa mai mare de 2 ha şi pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi cu suprafaţa mai mare de 0,5 ha, autorizaţia de plantare se eliberează în baza unui proiect de înfiinţare a exploataţiei pomicole, elaborat de persoane autorizate şi avizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicolă din zonă.
(3) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de plantare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale.
Art. 20. – Toate plantaţiile pomicole organizate în exploataţii agricole se înfiinţează numai cu soiuri din categoriile recomandate şi autorizate.
Art. 21. – (1) Defrişarea plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi de interes comercial aparţinând persoanelor fizice sau juridice se face numai în baza autorizaţiei de defrişare, eliberată de către direcţiile generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Sunt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de defrişare colecţiile de pomi şi arbuşti fructiferi, culturile pomicole de concurs şi parcelele experimentale, care se aprobă de consiliile ştiinţifice ale unităţilor respective.
Art. 22. – (1) Durata de funcţionare a plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, în condiţiile de exploatare normală, precum şi modalitatea defrişării acestora sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) În cazul în care, după defrişare, terenul respectiv nu se replantează, deţinătorii au obligaţia să înainteze la direcţiile generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, cu 3 luni înaintea defrişării, documentaţia necesară pentru schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Regimul de exploatare a plantaţiilor pomicole şi arbuştilor fructiferi aparţinând instituţiilor de învăţământ, cu scop didactic, şi al parcelelor experimentale ale unităţilor de cercetare se va stabili prin planurile de învăţământ, respectiv prin programele de cercetare ale unităţilor respective.
Art. 23. – (1) Cultura speciilor de nuc, migdal, castan comestibil, alun, denumite în continuare nucifere, este supusă şi următoarelor prevederi speciale:
a) înfiinţarea plantaţiilor de nucifere se face cu material săditor selecţionat de către pepinierele autorizate. Pe terenurile supuse eroziunii se pot planta şi biotipuri locale provenite de la pepinierele silvice;
b) tăierea unui nuc sau castan comestibil, indiferent de sistemul de cultură sau de forma de proprietate, se face pe baza autorizaţiei-model prevăzute în anexa nr. 3a) sau 3b) la prezenta lege, cu obligaţia plantării prealabile a 5 pomi tineri din soiurile recomandate şi autorizate;
c) cererea pentru tăierea nucilor şi castanilor comestibili răzleţi, solicitată de persoane fizice sau juridice, se depune cu cel puţin 3 luni înaintea executării tăierii, iar aceasta se verifică şi se aprobă de direcţiile generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti;
d) în cazurile când se solicită defrişarea plantaţiilor de nuc şi castan comestibil în masiv, este obligatorie expertiza tehnică efectuată de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură sau de staţiunea de cercetare şi dezvoltare pomicolă din zonă. Termenul de depunere a documentaţiei de defrişare este de cel puţin 6 luni înaintea datei propuse pentru defrişare;
e) criteriile care stau la baza documentaţiei în vederea autorizării tăierii exemplarelor de nuc şi castan comestibil, precum şi defrişarea lor când sunt în masiv se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 24. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, organele abilitate vor organiza inventarierea nucilor şi a castanilor comestibili aflaţi în plantaţii sau ca pomi răzleţi, cu consemnarea proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se găsesc.
Art. 25. – În programele de împădurire şi combatere a eroziunii solului din zonele de cultură a nucului şi castanului se vor introduce şi aceste specii. Regia Naţională a Pădurilor şi alţi deţinători de terenuri forestiere vor utiliza la plantare material săditor din soiuri autorizate şi recomandate, precum şi biotipurile locale.
CAPITOLUL III
Valorificarea fructelor
Art. 26. – În funcţie de însuşirile specifice, fructele au următoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspătă;
b) consum sub forma prelucrată industrial.
Art. 27. – (1) Fructele destinate a fi livrate pentru consumul uman se clasifică în categorii de calitate, conform standardelor de comercializare, care dobândesc caracterul de obligativitate.
(2) Se supun standardelor de calitate următoarele fructe: cireşele, vişinele, caisele, piersicile şi nectarinele, căpşunile, merele, perele, prunele, gutuile, nucile în coajă, fructele de arbuşti fructiferi, precum şi fructele de orice fel care fac obiectul importului.
(3) Se exceptează de la cerinţele de conformitate cu standardele de calitate:
a) produsele oferite de către producători la centrele speciale de preluare, pregătire, ambalare, marcare, destinate vânzărilor de gros sau în detaliu;
b) produsele expediate în vrac către unităţile şi fabricile de procesare.
Art. 28. – (1) Comercializarea fructelor, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), este supusă controlului de conformitate pe filiera produsului.
(2) Controlul de conformitate se face la faţa locului, în toate stadiile de comercializare, de către organismele autorizate prin lege.
Art. 29. – (1) În cazul unor accidente de sănătate în consum, analiza fructelor care au făcut obiectul vânzării pe piaţă, privind conţinutul de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe, este obligatorie şi se efectuează de laboratoarele acreditate.
(2) Evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate în plantaţiile pomicole destinate comercializării fructelor se ţine de către producător şi se supune controlului Inspecţiei de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor.
Art. 30. – (1) Fructele proaspete destinate consumului uman circulă pe filiera de produs însoţite de certificate de conformitate cu standardele de calitate, eliberate de către organismul de certificare instituit în acest scop.
(2) Modelul certificatului de conformitate se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 31. – (1) Prelucrarea fructelor în scop comercial poate fi făcută de către agenţi economici autorizaţi pentru această activitate, cu mijloace proprii sau grupaţi în diferite forme de cooperare.
(2) Fructele destinate prelucrării industriale circulă însoţite de certificatul de destinaţie industrială emis de către organismele de control, al cărui model se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 32. – Prin prelucrarea fructelor se obţin următoarele produse:
a) fructe deshidratate, întregi sau porţionate, făinuri de fructe;
b) fructe congelate, individual sau în bloc;
c) sucuri: cu pulpă de fruct, limpezi, filtrate, conservate prin pasteurizare, nectaruri;
d) sucuri concentrate;
e) conserve: compoturi, dulceţuri, gemuri, magiun de prune, marmeladă, piureuri;
f) distilate: ţuică, palincă, rachiuri;
g) fermentate: cidru, oţet;
h) alte produse.
Art. 33. – (1) Dreptul de folosire de către producători a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de fructe proaspete sau prelucrate se acordă prin certificat de atestare a originii geografice.
(2) Certificatul se eliberează de către organele abilitate în acest scop, pe baza verificărilor făcute de specialişti împuterniciţi pentru controlul respectării condiţiilor impuse pentru producerea fructelor şi prelucrarea acestora.
Art. 34. – Producătorii şi comercianţii de produse alcoolice din fructe în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 35. – Etichetarea fructelor şi a produselor din fructe se face conform standardelor şi normelor de calitate.
Art. 36. – (1) Distilatele, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimată de locul de producere, soiul sau sortimentul de soiuri, tehnologia de distilare folosită, modul de păstrare şi învechire, se pot încadra în categoria băuturilor alcoolice din fructe, de calitate superioară, cu indicaţia geografică din care provin.
(2) Comercializarea distilatelor din fructe de calitate superioară, cu indicaţia geografică, se face sub numele arealului de producţie pomicolă delimitată, în mod obişnuit, al bazinului sau al centrului pomicol, eventual al localităţii în care se află exploataţia pomicolă.
Art. 37. – (1) Ţuica este o băutură alcoolică românească, obţinută în mod expres prin fermentarea fructelor din speciile sâmburoase ori a maceratului din aceste fructe, în prezenţa sau nu a sâmburelui, urmată de o distilare sau redistilare, la o concentraţie alcoolică determinată la temperatura de 20ĽC, specifică fiecărui sortiment, în funcţie de tradiţie, de indicarea arealului de producere a acesteia şi de calitatea ei.
(2) În funcţie de zona în care s-au produs fructele, de tehnologia specifică aplicată, maturare sau învechire, băutura astfel obţinută poartă denumirea de: “palincă”, “horincă”, “turţ”.
(3) Concentraţia alcoolică minimă este diferenţiată în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mică de 24% în volum la comercializarea pentru consum.
Art. 38. – (1) Rachiul de fructe este băutura alcoolică obţinută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din speciile seminţoase, a marcului sau sucului din aceste fructe, urmată de distilare la concentraţia alcoolică specifică, astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă aroma şi gustul fructului din care provine.
(2) Termenul Williams este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din soiul de pere Williams.
(3) Concentraţia alcoolică a rachiului de fructe la temperatura de 20ĽC este de minimum 37,5% în volum.
Art. 39. – În producerea ţuicii, palincii şi a rachiurilor de fructe nu este admis adaosul de alcool etilic din cereale, coloranţi sau arome obţinute pe cale sintetică.
Art. 40. – Se interzic producerea şi comercializarea ţuicii, a palincii şi a rachiurilor provenite din spirt, arome şi coloranţi sintetici.
Art. 41. – Statul sprijină constituirea organizaţiilor de producători şi a organizaţiei interprofesionale pentru fructe, pe baza iniţiativei libere a producătorilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL IV
Inspecţia şi controlul calităţii fructelor şi a produselor obţinute din fructe
Art. 42. – (1) În vederea implementării prevederilor prezentei legi se înfiinţează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului Inspecţia de stat pentru controlul tehnic în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, denumită în continuare I.S.C.T.P.V.L.F., cu structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, cu respectarea numărului de personal, în limita bugetului aprobat.
(2) Atribuţiile I.S.C.T.P.V.L.F. vor fi stabilite prin norme metodologice.
CAPITOLUL V
Sancţiuni
Art. 43. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 44. – Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţă mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie infracţiunea de distrugere şi se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal.
Art. 45. – (1) Falsificarea băuturilor distilate sau a altor băuturi şi produse obţinute din fructe, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de băuturi sau produse ştiind că sunt falsificate constituie infracţiunea de falsificare de alimente sau alte produse şi se pedepseşte potrivit art. 313 din Codul penal.
(2) Băuturile sau produsele care au făcut obiectul infracţiunii se confiscă.
Art. 46. – Constituie contravenţie următoarele fapte:
a) înfiinţarea plantaţiilor cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha de pomi fructiferi şi a suprafeţelor mai mari de 0,2 ha de arbuşti fructiferi de fiecare agent economic sau de familie ori extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizaţie de plantare, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 19;
b) înfiinţarea de plantaţii noi de pomi cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha şi 0,2 ha arbuşti fructiferi sau extinderea celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, cu nerespectarea prevederilor art. 20;
c) nerespectarea prevederilor art. 29 privind analiza conţinutului de reziduuri, contaminanţi şi alte substanţe, precum şi a celor privind evidenţa tratamentelor şi a substanţelor utilizate;
d) nerespectarea prevederilor art. 30 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (2) privind obligativitatea însoţirii produselor de certificat de conformitate cu standardele de calitate pentru fructele destinate consumului uman în stare proaspătă, respectiv de certificat de destinaţie industrială pentru fructele proaspete destinate procesării;
e) nerespectarea prevederilor art. 27 şi 31 privind punerea în consum şi comercializarea fructelor şi a distilatelor din fructe şi a altor produse din fructe;
f) nerespectarea prevederilor art. 34 privind obligaţia ţinerii evidenţelor produselor din fructe;
g) nerespectarea prevederilor art. 33 referitoare la folosirea denumirii de origine a produselor distilate din fructe din zona de cultură care are drept de indicaţie geografică;
h) nerespectarea prevederilor art. 35 privind etichetarea fructelor şi a produselor din fructe.
Art. 47. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 46 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) şi b);
b) cu amendă de la 50.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c)-f);
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la lit. g) şi h).
(2) Amenda contravenţională se aplică persoanelor fizice şi juridice.
Art. 48. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de organele de control abilitate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii.
Art. 49. – Contravenţiilor prevăzute la art. 46 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 50. – (1) Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea de plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi şi căpşunării, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fructele pentru valorificare în stare proaspătă şi conservate, precum şi produsele distilate obţinute din fructe, condiţiile de atribuire a denumirii produselor cu indicaţie geografică, normele de comercializare, precum şi alte măsuri se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, cu avizul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Integrării Europene, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerului Justiţiei.
(2) Normele metodologice de aplicare a prezentei legi vor fi elaborate în termen de 90 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se supun Guvernului spre aprobare.
Art. 51. – (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea pomiculturii nr. 11/1974, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 105 din 29 iulie 1974.
Art. 52. – Anexele nr. 1, 2, 3a) şi 3b) fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 10 iulie 2003.
Nr. 348
ANEXA Nr. 1
SPECIILE
de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni cultivate în România

Specia
A. Pomi fructiferi
Măr
Păr
Gutui
Prun
Cireş
Vişin
Cais
Piersic şi Nectarin
Nuc
Migdal
Alun
Castan
B. Arbuşti fructiferi
Coacăz negru
Coacăz roşu
Coacăz alb
Agriş
Zmeură de grădină
Afin de cultură
Mur de grădină
Măceş
Soc negru
Trandafir pentru petale
Lonicera caerulea
Corn
Cătină
C. Căpşun

ANEXA Nr. 2

Formaţiune de vegetaţie naturală Spaţiul geografic ocupat Specii cultivate
Subzona pădurilor de fag-subetajul Dealuri între 500-800 m altitudine Coacăz, agriş, afin, unele soiuri de măr
Subzona pădurilor de gorun Dealuri mijlocii şi partea inferioară a celor înalte, 300-800 m altitudine Zmeur, măr, prun, vişin, unele soiuri de păr
Subzona pădurilor de cer, garniţă şi stejar Partea nordică a Câmpiei Române, Piemontul Getic şi rama externă a dealurilor din vestul ţării; 50-500 m altitudine Măr, păr, prun, gutui, cireş, vişin, nuc, alun, căpşun
Zona de silvostepă Suprafeţe mai mari sau mai mici în toate provinciile; 50-500 m altitudine Toate speciile pomicole, cultivate cu deosebire în regim irigat
Zona stepei danubiene Partea de est şi de sud a Câmpiei Române, Dobrogea, Platforma Bârladului, insule în Câmpia Siretului; 0-200 m altitudine Cais, piersic, migdal, prun, cireş, vişin, soiuri văratice de măr şi păr, nuc, în condiţii de irigare
ANEXA Nr. 3
AUTORIZAŢIE DE TĂIERE/DEFRIŞARE
– model –

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
AUTORIZAŢIE Nr. . . . . . . . . . . /. . . . . . . . . . . . AUTORIZAŢIE Nr. . . . . . . . . . . /. . . . . . . . . . . .

Operatorul economic/persoana fizică . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., cu sediul/domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., judeţul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., solicită tăierea/defrişarea a . . . . . . . ha/bucăţi nuci/castani comestibili. În conformitate cu prevederile Legii pomiculturii nr. . . . . . . Se autorizează operatorul economic/persoana fizică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., cu sediul/domiciliul în comuna/oraşul . . . . . . . . . . . . . . , judeţul . . . . . . . . . . . . . . . pentru tăierea/defrişarea a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ha/bucăţi nuci/castani comestibili din locurile următoarele: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Solicitantul a plantat nuci/castani comestibili . . . . ha/bucăţi în zona . . . . . . . . . . .

Director executiv, Director executiv,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(nume şi prenume) (nume şi prenume)
Semnătura şi ştampila Semnătura şi ştampila

Data eliberării . . . . . . . . . . . . Data eliberării . . . . . . . . . . . .

N.B.: Autorizaţia se tipăreşte pe o singură faţă în registru de 100 file şi se completează într-un singur exemplar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *